10/ Fiction (fact based) - 'Shchuka 211' - the Unrested Souls of Vama Veche: The Untold Story..
November, 1941, Vama Veche, Romania.
The low winter sun headed west as it set, leaving Vama Veche's shores amid a chilly evening wind, casting a grey unlit sky over the small fishing village. The local people, as they had done for generations, went about their simple daily routines, largely untouched by the war raging elsewhere. The Black Sea, with its turbulent grey expanse, was a world apart from the gruesome violence experienced in other parts of Romania and wider Eastern Europe. But that November, an invisible tragedy would unfold beneath its oily black surface.
Unbeknownst to the fishermen, the patrolling Soviet submarine, a type Shch 211, or Shchuka 211 ('Pike' in English), was secretly lurking beneath the choppy waters on a defensive mission. Part of the Soviet Black Sea Fleet was exploring the waters off Romania’s coast. At 78 meters long, the submarine carried 40 submariners, hardened by war and dedicated to the mission, each with his family back home, unaware of the dangers they faced. Little did they know, they would not get even so much time as to say goodbye to their fellow crew members before the night was over, as is so often the case in war, much less hold their loved ones again.
On that fateful night, the Shch's mission would be cut short. As the submarine moved silently through the depths near Vama Veche, it struck a Romanian naval coastal defence mine. The explosion ripped through the hull, and within moments, the Shch 211 was sinking to the seabed. The entire crew perished, their bodies claimed by the cold, dark, moonlit waters of the Black Sea.
The villagers of Vama Veche reported hearing the distant thud of the blast, some 20 km out to sea, but none could have imagined that a submarine and its entire crew had just met their fate so close to their peaceful shores. Life in the village continued while the Shch 211 lay undiscovered and quickly erased from memory beneath the waves.
The Forgotten Wreck and the Unrested Souls
For decades, the sub's wreck remained undiscovered, a silent tomb lying 40 meters below the surface. But the crew of the Shch did not rest peacefully. The men who had served their country with bravery were now spirits, tied to the place of their untimely demise.
As the years passed, strange stories began to emerge from Vama Veche. Fishermen spoke in hushed tones about shadows moving under the water at night, while some locals claimed to hear distant, mournful voices carried on the wind. The most eerie of these tales, however, came from those who walked the beaches late at night.
In the moonlight, visitors would sometimes see figures sitting by the shore, their uniforms damp and old-fashioned, sipping from bottles that seemed to appear out of nowhere. These figures, with faces pale and eyes hollow, would raise a toast to the sea before vanishing with the first light of dawn. Many decades later, the villagers came to understand these were the unrested souls of the Shch 211's crew, men who could not find peace in death and who returned each night to the shore they had never reached in life.
The Discovery
In the late 1980s, a team of Romanian and Soviet divers finally located the wreck of the Shch. The submarine was largely intact, lying in deep waters off the coast of Vama Veche, just where the villagers had long whispered about strange happenings. Inside, the divers found the remains of the crew, still at their operation posts, as if waiting for orders that would never come.
But even with the wreck discovered, the hauntings did not cease. The spirits of the Shch 211 crew still wandered the beaches, their nightly gatherings a poignant reminder of lives lost too soon. Some say they are waiting for a final peace, while others believe they simply refuse to leave the sea that was their home.
The Ghosts of Wartime Vama Veche
Today, Vama Veche is a place of music, freedom, and celebration, known as a bohemian retreat for artists, musicians, and free spirits. But beneath the surface, the village holds a darker, more solemn secret. On quiet nights, when the moon is high and the sea is still, the souls of the Shch 211 can still be seen, drinking to the memory of comrades and a mission left unfinished. A crew whose family mostly died old without ever knowing their true fate or the last resting place of their loved ones.
As the crisp white-capped waves crash against the night shores, those who know the story might raise a glass in return, a silent toast to the lost crew of the Shch 211 — the men who never left the Black Sea, and whose spirits still walk the beaches of Vama Veche, forever caught between the past and the present.
The discovery team was made up of experienced divers and naval historians, determined to reveal the fate of the sub that had disappeared mysteriously during World War II.
Using the newly available sonar technology of the time, the team identified the sub's location off the coast of Vama Veche, about 20 kilometres offshore in an eastward direction and 40 meters below the surface. The wreck was almost entirely intact but heavily corroded after decades underwater. When the divers reached the sub, lying on the seabed, its hull was breached by the mine explosion that had caused it to sink.
In addition to the crew’s remains, personal belongings, documents, and equipment, all frozen in time, were found. These artefacts provided a glimpse into the lives of the sailors who had served aboard the submarine and offered valuable insights into the submarine's final moments.
After the discovery, there was vibrant debate over what to do with the remains of the crew. Given the submarine's status as a war grave, the Soviet and Romanian authorities decided to leave the bodies undisturbed, allowing the Shch 211 to remain as a memorial to the fallen sailors. The site remains recognized as a protected underwater grave, and further exploration of the wreck is limited out of respect for the dead.
To this day, the bodies of the Shch 211 crew remain within the submarine, lying at their posts in eternal vigil. The wreck is a sombre reminder of the suffering of war and a testament to the bravery of those who served in dangerous conditions. The location of the Shch 211 has since become a site of quiet reverence for those who know its history, with the spirits of the crew said to linger on the shores of Vama Veche, forever tied to the sea where they met their end.
The next time you are on the beach at night, look east-southeast towards the Bulgarian border and raise your glass to the unrested Souls of Shch 211.
Based on true events.
Actual Wreck location: https://goo.gl/maps/5jsyaTn5WJQGwhNx5
In limba Romana
Noiembrie, 1941, Vama Veche, România.
Soarele de iarnă, coborât spre apus, își retrăgea ultimele raze de pe țărmurile Vămii Vechi, lăsând loc unui vânt rece de seară care arunca o nuanță cenușie peste micul sat pescăresc. Oamenii locului, așa cum făcuseră de generații, își continuau rutinile zilnice simple, în mare parte neatinși de războiul care mistuia alte părți ale Europei. Marea Neagră, cu întinderea sa turbulentă și cenușie, părea o lume departe de violențele cumplite care bântuiau alte regiuni ale României și ale Europei de Est. Dar în acel noiembrie, o tragedie invizibilă avea să se desfășoare sub suprafața sa neagră ca uleiul.
Nepătrunși de pescari, submarinul sovietic de patrulare, un tip Shch 211, sau Shchuka 211 („Pike în engleză), se ascundea în taină sub apele agitate, într-o misiune defensivă. Parte a Flotei Sovietice din Marea Neagră, explora apele de pe coasta României. La cei 78 de metri lungime, submarinul găzduia 40 de marinari, bărbați căliți de război și devotați misiunii, fiecare cu familia sa acasă, inconștienți de pericolele care-i pândesc. Puțin știau ei că nu vor avea nici măcar timp să-și ia rămas-bun de la colegii lor de echipaj înainte ca noaptea să se încheie, așa cum se întâmplă adesea în război, cu atât mai puțin să-și mai îmbrățișeze vreodată cei dragi.
În acea noapte fatidică, misiunea Shch avea să fie întreruptă brusc. Pe măsură ce submarinul se deplasa în tăcere prin adâncurile din apropierea Vămii Vechi, a lovit o mină de apărare costieră românească. Explozia a sfâșiat corpul navei, iar în câteva momente, Shch 211 s-a scufundat pe fundul mării. Întregul echipaj a pierit, trupurile lor fiind revendicate de apele reci, întunecate și luminate de lună ale Mării Negre.
Sătenii din Vama Veche au raportat că au auzit vuietul îndepărtat al exploziei, la aproximativ 20 km în larg, dar niciunul nu și-ar fi putut imagina că un submarin și întregul său echipaj tocmai și-au întâlnit soarta atât de aproape de țărmurile lor liniștite. Viața în sat a continuat, în timp ce Shch 211 a rămas nedescoperit și repede uitat sub valuri.
Epava Uitată și Sufletele Neliniștite
Decenii întregi, epava submarinului a rămas nedescoperită, un mormânt tăcut la 40 de metri sub suprafață. Dar echipajul Shch nu a avut un somn liniștit. Bărbații care își slujiseră țara cu bravură erau acum spirite, legate de locul morții lor premature.
Pe măsură ce anii au trecut, povești ciudate au început să apară din Vama Veche. Pescarii vorbeau în șoaptă despre umbre care se mișcă sub apă noaptea, în timp ce unii localnici susțineau că aud voci îndepărtate, pline de jale, purtate de vânt. Cele mai stranii dintre aceste povești, însă, proveneau de la cei care mergeau pe plajă târziu în noapte.
La lumina lunii, vizitatorii vedeau uneori figuri așezate pe țărm, cu uniforme umede și demodate, sorbind din sticle care păreau să apară de nicăieri. Aceste figuri, cu fețe palide și ochi goi, ridicau un toast către mare înainte de a dispărea odată cu primele raze ale zorilor. La multe decenii după, sătenii au ajuns să înțeleagă că acestea erau sufletele neliniștite ale echipajului Shch 211, bărbați care nu puteau găsi pacea în moarte și care se întorceau în fiecare noapte pe țărmul pe care nu l-au atins niciodată în viață.
Descoperirea
La sfârșitul anilor 1980, o echipă de scafandri români și sovietici a localizat în sfârșit epava Shch. Submarinul era în mare parte intact, întins în ape adânci în largul coastei Vămii Vechi, exact acolo unde sătenii șușoteau de mult despre întâmplări ciudate. În interior, scafandrii au găsit rămășițele echipajului, încă la posturile lor, ca și cum ar fi așteptat ordine care nu aveau să vină niciodată.
Dar chiar și cu epava descoperită, bântuielile nu au încetat. Spiritele echipajului Shch 211 încă bântuie plajele, adunările lor nocturne fiind un memento emoționant al vieților pierdute prea devreme. Unii spun că așteaptă o pace finală, în timp ce alții cred că pur și simplu refuză să părăsească marea care le-a fost casă.
Fantomele din Vama Veche din Timpul Războiului
Astăzi, Vama Veche este un loc de muzică, libertate și sărbătoare, cunoscut ca un refugiu boem pentru artiști, muzicieni și spirite libere. Dar sub suprafață, satul ascunde un secret mai întunecat și mai solemn. În nopțile liniștite, când luna este sus și marea este calmă, sufletele echipajului Shch 211 pot fi încă văzute, bând în amintirea camarazilor și a unei misiuni rămase neterminate. Un echipaj a cărui familie, în mare parte, a murit de bătrânețe fără să știe vreodată adevărata soartă sau locul de odihnă final al celor dragi.
Pe măsură ce valurile albe și reci se sparg de țărmurile nopții, cei care cunosc povestea pot ridica un pahar în schimb, un toast tăcut pentru echipajul pierdut al Shch 211 — bărbații care nu au părăsit niciodată Marea Neagră și ale căror spirite încă bântuie plajele Vămii Vechi, prinse pentru totdeauna între trecut și prezent.
Echipa de descoperire a fost formată din scafandri experimentați și istorici navali, hotărâți să dezvăluie soarta submarinului care dispăruse misterios în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Folosind tehnologia sonarului, recent disponibilă la acea vreme, echipa a identificat locația submarinului în largul coastei Vămii Vechi, la aproximativ 20 de kilometri în larg, în direcția est și 40 de metri sub suprafață. Epava era aproape complet intactă, dar puternic corodată după decenii sub apă. Când scafandrii au ajuns la submarin, întins pe fundul mării, corpul său fusese perforat de explozia minei care a provocat scufundarea.
Pe lângă rămășițele echipajului, au fost găsite obiecte personale, documente și echipamente, toate înghețate în timp. Aceste artefacte au oferit o privire asupra vieților marinarilor care au servit la bordul submarinului și au oferit informații valoroase despre ultimele momente ale acestuia.
După descoperire, a avut loc o dezbatere aprinsă despre ce ar trebui făcut cu rămășițele echipajului. Având în vedere statutul submarinului ca mormânt de război, autoritățile sovietice și române au decis să lase corpurile neatinse, permițând Shch 211 să rămână ca un memorial pentru marinarii căzuți. Locul rămâne recunoscut ca un mormânt subacv
Locul rămâne recunoscut ca un mormânt subacvatic protejat, iar explorarea suplimentară a epavei este limitată din respect pentru cei decedați.
Până în ziua de azi, trupurile echipajului Shch 211 rămân în interiorul submarinului, la posturile lor, într-o veghe eternă. Epava este un memento sumbru al suferinței războiului și un testament al curajului celor care au servit în condiții periculoase. Locația Shch 211 a devenit de atunci un loc de reverență tăcută pentru cei care îi cunosc istoria, cu spiritele echipajului despre care se spune că încă bântuie țărmurile Vămii Vechi, pentru totdeauna legate de marea în care și-au găsit sfârșitul.
Data viitoare când te afli pe plajă noaptea, privește spre est-sud-est, către granița cu Bulgaria, și ridică paharul în cinstea Sufletelor Neliniștite ale Shch 211.
Bazat pe evenimente reale.
Locația epavei: https://goo.gl/maps/5jsyaTn5WJQGwhNx5
